Cazuistică/Psihologie
0 Comments

𝗜𝗺𝗶 𝗜𝗹𝗮𝗰𝗲 𝘀𝗮 𝗳𝗮𝗰 𝗳𝗲𝗺𝗲𝗶𝗹𝗲 𝘀𝗮 𝗜𝗹𝗮𝗻𝗎𝗮!

O sa spui acum că sunt un bărbat misogin, sadic, fără inimă.
Nu-mi pasă ce crezi tu despre mine. Eu sunt mândru de mine de fiecare dată când reușesc să fac ochii unei femei să plângă.
Și știi ce e interesant? Femeile mă plătesc după asta.
Da, pe mine femeile mă plătesc după ce le fac să plângă.
Îmi place asta deoarece știu ca acele lacrimi sunt un semn ca ele se conectează cu o emoție profundă. E un semn că cuvintele mele au atins o rană și începe procesul de vindecare.
Iar asta da jos poveri, sufletul lor devine mai ușor și zâmbetele încep să răsară pe chipul lor. Când văd lacrimile ce apar sub ploape, văd deja zâmbetul și starea de libertatea ce urmează să o trăiască.
Lacrimile sunt fluidul ce leagă sufletul de rănile lui. Si este o diferenta chimica intre lacrimile ce vin din durere, cele ce vin din vindecare si cele ce vin din fericire si bucurie.
Săptămâna asta am reușit să fac să plângă o femeie ce nu a mai plâns din 2004, de 19 ani. Doar gândul că exista o femeie plina de suferințe dar care nu a plâns de 19 ani mă înfioară? Și nici nu era programată să îi fac terapie. A venit cu nepotul ei de 9 ani sa il ajut într-o problema, dar cum am terminat mai repede m-a intrebat dacă o pot ajuta și cu problema ei.
De câțiva ani are o tuse seacă și din sinusuri i se scurge un lichid sărat. A fost la mulți medici, a făcut multe analize în România și Italia, dar nu au găsit cauza. În timpul sesiunii de hipnoză i-a apărut o amintire de acum 19 ani. Abia a ajuns la muncă în Italia și nu s-a putut adapta, totul era dificil și nu făcea față, plângea mult. Cu ochii în lacrimi, l-a sunat pe tatăl ei în România să-i spună frământările și durerile ei. Nu a primit susținerea emoțională pe care o dorea, tatăl nu o putea intelege, i-a replicat rece „De ce plângi? Ești doar în Italia.
În acel moment și-a jurat să nu mai plângă niciodată, iar subconștientul său, aflat într-o emoție puternică a dus la îndeplinire jurământul (cu cat emoția e mai puternică cu atât mai puternic se implementează gandul). Săptămâna asta a fost prima zi în care a plâns după 19 ani. Jurământul care l-a făcut față de ea însăși s-a rupt.
După 3 zile mi-a scris ca tusea s-a redus semnificativ, respira mai liber și se simte mult mai bine.
Sunt bărbatul care face femeile să plângă și femeile mă plătesc pentru asta!” asta le spun femeilor după ce plâng în fața mea, unele se rusineaza un pic, dar dupa ce le spun asta zambesc.
Observatie: Sunt și femei care izbucnesc în lacrimi din „nimicuri”, care nu-și pot controla plânsul în viața de zi cu zi. După câteva ședințe de terapie nevoia lor de a plânge dispare, nu le mai tulbură ce le tulbura în trecut, când rănile se vindecă nu te mai doare sufletul și încetezi să plângi.
Sper ca ți-am dat un subiect interesant la care să meditezi.
Catalin Dimofte
PS: Povestea scrisa cu acordul persoanei implicate.
Ar putea fi o imagine cu 2 persoane
Vezi statistici
Toate reacţiile:

Mirela Allegria, Sandor Kasza şi alţi 126

Spread the love
Masculintate si Feminitate/Psihologie
0 Comments

Cum își alege femeia bărbatul?

Freud spunea că femeia își alege un bărbat care se aseamănă cu tatălui ei. Si nu, nu se refera neapărat la aspectul fizic, femeiq cauta în barbat diferite comportamente, caracteristici emotionale, moduri de a gândi si mai ales energia pe care o emana tatăl.
De ce o face?
Pentru că tindem sa căutăm ce ne este familiar, ce cunoaștem deja. Pentru ca prin bărbații pe care i-a cunoscut în perioada timpurie a existentei, subconștientul își creează un model al bărbatului în funcție de ce a observat la bărbații ce au au avut un impact emoțional (pozitiv sau negativ) asupra ei.
Modelul tatălui din subconstient este format din bucăți de puzzle preluate de la bărbații cu care s-a intersectat și a avut o conexiune emoțională dar și din ce a preluat prin ADN și nu numai. De obicei tatăl biologic este bărbatul cu care interacționează cel mai des în primii ani de viata, în mod direct sau cum îl prezintă mama în fata fetitei în mod indirect.
Apropo, cum vorbea mama ta despre tatăl tău, ce părere avea despre el, cum se raporta la el?
Din acest motiv, multe femei ajung să repete destinul mamei lor. Dacă în familia fetitei au existat conflicte și relația dintre părinți a fost toxică, subconștientul ei isi creeaza un sablon al bărbatului si a relatiei dupa ce a vazut, auzit si mai ales SIMȚIT. Asa ca subconștientul ei când ajunge la vârsta potrivită sa-si caute un bărbat, scoate șablonul și prin el pot trece doar bărbații ce corespund sablonului. E ca la concursurile de Miss din trecut când femeia trebuia sa treacă printr-un sablon cu formele ideale pentru a se califica. Restul bărbaților, deoarece nu corespund șablonului pur și simplu nu sunt văzuți sau nu creează atracție.
În plus, involuntar, cu bărbații ce au trecut prin sablon va căuta să reproducă modelul de relaționare văzut în copilărie. Chiar dacă fetița nu a crescut lângă tatăl ei biologic, ea tot își va forma din poveștile mamei și interacțiunile cu bărbații din viata ei (bunic, unchi, vecin, invatator) un șablon.
Dacă a rămas un gol în sufletul sau datorită lipsei tatălui, un gol ce nu l-a umplut energia unii alt bărbat prezent în copilărie e posibil sa rămână cu o atracție fata de bărbații mai în vârstă decât ea.
E posibil sa prefere compania unor bărbați cu cel puțin 15-25 ani mai în varsta decât ea (varsta la care bărbații pot avea copii). Ea caută astfel tatăl care sa ii umple acel gol interior si sa o ajute să crească și să se maturizeze.
Uneori e posibil sa confunde acea atracție cu atracția sexuala și sa între într-o relație cu acel bărbat mai în vârstă, va face asta până când se maturizează.
Se poate schimba acest șablon al tatălui?
Da, o faci constant fara să-ti dai seama prin experientele avute cu bărbații din viata ta, asta daca esti deschisă sa înveți.
Dar dacă nu ierți bărbații din trecutul tău si nu scapi de frica fata de bărbați schimbarea se produce foarte încet și e posibil ca pe parcursul vieții să nu reușești să ajungi să ai o relație împlinitoare.
Există și căile mai rapide, terapiile prin care îți vindeci relațiile cu bărbații din trecut, în special relația cu tatăl. Vindecănd fiecare rană pe care ți-au produs-o bărbații, fiecare rană pe care ți-au
produs-o femeile pe care le-ai văzut suferind sau care ți-au vorbit de bărbați într-un mod negativ, dar mai ales rănile pe care ți le-ai făcut tu.
La toate acestea mai punem și modelele preluate ca atare de pe arborele genealogic, șabloanele moștenite de la femeile de dinainte.
Acest proces de vindecare presupune o revizuire la nivel subconștient a tuturor experiențelor din trecutul tău în care ți-ai definit șablonul bărbatului, schimbând si completând perspectiva. In același timp se produce integrarea unor experiente pozitive ce nu au primit atenția necesara din subconștientului la momentul respectiv.
E ca și cum subconștientul s-ar uita din nou pe notițele luate în copilărie și ar înțelege totul într-un mod diferit. Prima oară când a trăit experiențele le-a interpretat cu mintea unui copil lipsit de experienta, acum o face cu mintea unei femei adulte ce a acumulat multe experiențe și mai ales de la ” înălțimea spiritului”.
Știu ca e ambilicata explicația mea și e greu de înțeles și mult mai greu de pus în practică. Dar dacă o citești de câteva ori e posibil să te ajute să înțelegi multe.
Eu folosesc hipnoza pentru a face această „recodare a sablonului tatălui” și astfel sa dobândești un sablon sănătos prin care să lasi sa intre in viața ta un bărbat alături de care poți avea o relație implinitoare.
UPDATE: Criteriile din acest șablon pot fi de tipul „Să fie ca TATA” sau „Să NU fie ca TATA” (opus tata).
Fiecare caracteristica a modelului este luata separat și are o anumita prioritate in totalul atractiei.
Am citit undeva ca în 60-70% alegem dupa creteriul sa fie la fel ca modelului , 20-30% diferit modelului și abia 10% ce este cu adevărat bun pentru noi.
De exemplu o femeie care a avut un tata alcoolic, constient poate spune ca vrea ceva diferit dar sa aleagă inconștient un bărbat alcoolic sau cu potențial de a deveni alcoolic. Dar sunt și femei care vor cauta un bărbat car nu bea deloc și să se înfurie când acesta bea doar o bere la ocazii.
PS: Este valabil si invers, pentru felul in care barbatii isi aleg femeile.
Sper că ti-a fost cu folos ce am scris aici.
Spread the love
Psihologie
0 Comments

15 Secrete pe care un narcisist ar vrea ca tu să NU le știi

Cum este cu narcisistii astia?
1. Este un om mic și speriat care nu vrea ca tu să îți dai seama cât de laș este.
2. Este gelos și invidios pe oricine are mai mult ca el sau este mai bun/inteligent/bogat ca el. De asta și afișează atâta dispreț față de oricine, toți sunt niște proști, toate femeile curve, toți bărbații niște papă-lapte.
3. Are nevoie să simtă că îți este superior. Mereu. Cu orice preț. De asta te umilește cu orice ocazie. De asta te critică atât de mult. Nimic nu e bine în ceea faci. Niciun succes nu ți-e recunoscut, niciun merit, orice faci, indiferent cât de mult faci e de la sine înțeles că trebuie să faci. În schimb el, dacă a mutat un pai, așteaptă să-i pupi tălpile o lună.
4. Are nevoie de tine mai mult decât ai tu nevoie de el. Da, da, ai citit bine. Chiar daca tu ești aia (co)dependentă, în realitate tu duci tot greul relației, tu te zbați de una singură ca peștele pe uscat și-l duci și pe Mǎria-sa narcul în cârcă, ca pe o piatră de moară.
5. Nu poate iubi pe nimeni. Se iubește doar pe el, doar el contează, doar ce vrea el contează, doar ce obține el de la tine contează. Atâta timp cât îi oferi exact ce are nevoie e drăguț cu tine așa cum e și cu o mașină nouă pe care o bibilește toată ziua.
6. Te urăște în secret pentru că tu ești tot ce el nu va putea fi vreodată (bună, cu suflet, generoasă, etc).
7. Strânge mereu informații despre tine pe care să le folosească împotriva ta. Tot ce spui, încă de la prima întâlnire, va fi pus la păstrare, scos și folosit apoi împotriva ta în mod manipulativ. Exemplu: plângi și spui că mama ta te-a supărat și că, probabil, nici nu te iubește. La o cearta urâtă îți va spune că ești un nimeni și nu meriți nimic și că până și mama ta și-a dat seama de asta, că nici măcar ea nu te poate iubi pentru că nu ești de iubit.
8. În secret speră să nu reușești, speră să eșuezi, să nu-ți iasă nimic, să nu iei niciun examen, astfel încât el să se simtă mai bine, să simtă că e mai bun și mai deștept ca tine. Chiar dacă în față îți spune că are încredere în tine și speră să reușești, în realitate se bucură nespus dacă eșuezi.
9. Fericirea și starea ta de bine nu e niciodată o prioritate pentru ei. Dimpotrivă, se simte mult mai bine când te vede supărată, plânsă, tristă.
10. Nu face nimic dacă nu primește ceva în schimb. Nimic. Niciodată. Reține asta.Tot ce primești de la un narcisist are un preț. Ți-a adus flori? Vrea ceva. A fost drăguț? Așteaptă ceva de la tine. Întotdeauna are o așteptare ascunsă. Să-l ridici în slăvi, să-i mângâi orgoliul, să-i oferi sex, ceva-ceva trebuie să-i iasă, nimic nu e gratis sau doar așa, de drag.
11. Crede că, din moment ce-i tolerezi comportamentul urât față de tine, meriți ca el să se poarte așa. E ca un fel de invitație pentru el. Încă de la prima întâlnire narcisistul îți încearcă limitele. Dacă cedezi, înseamnă că accepți (inclusiv abuzul), înseamnă că e vina ta, că tu-l lași.
12. Este foarte răzbunător și te va face să plătești pentru cea mai mică greșeală. Și nu o dată. Iar și iar.
13. Îi este foarte frică să nu-l lași, să nu-l părăsești. Pentru că asta ar însemna să fie demascat. Plus că nu suportă să piardă. Tu ești a lui, păpușa lui de cârpe, mamica lui surogat, cum să îndrăznești să-ți abandonezi idolul, nu se poate așa ceva.
14. Cea mai mare frică a lui este să fie demascat, să se demonstreze că el e un laș, că e fals, că se ascunde, că în spatele măștii e un băiețel speriat care plânge și se ghemuiește de frică.
15. Ultimul și cel mai important este că undeva, acolo, în străfundul inimii lui negre, el știe că e o lepră, un nemernic, un om mic și de nimic, un nenorocit. O știe foarte bine. Și moare de nervi că acum o știi și tu.
Articol de Claudia Popescu publicat in grupul Semnele Abuzului Emotional
Spread the love
Psihologie
0 Comments

De ce atrag narcisisti si abuzatori în viața mea? Ce este defect la mine?

Am fost întrebat de mai multe ori „De ce atrag narcisisti si abuzatori în viața lor?”
Întrebarea corectă ar fi „De ce sunt atras de narcisiști și abuzatori?”
Sunt mai multe motive, dar principalul in peste 80% din situații este că în copilărie ai trăit lângă un narcisist sau abuzator, că ai fost supus la abuzuri specifice.
Iar subconștientul tău căutând să se adapteze la situația un care te simțeai neputincios a dobândit atitudinea de inferioritate fata de alții și victimă, asta devenind normalitatea ta (unii devin agresori).
În plus trăind într-un mediu de acest fel subconștientul tău își creează un șablon despre cum este un partener și o relație după modelul narcistului și a relației narcisist-victimă.
În relație cu narcisistii ajungi să te simți inferior, neputincios, ca nu ești suficient de bun, ca nu meriți sa fii iubit și că tu ești vinovat(ă) pentru comportamentul lui și că meriți să fii pedepsit(ă), să suferi. Acestea devin credințe în subconștientul tău
Așa că atunci când ajungi la vârsta de a îți căuta un partener, subconștientul tău va căuta și alege un partener care să corespundă acestui model și să îi confirme credințele.
Un crescut într-un mediu în care este iubire autentică nu suportă să stea prea mult lângă un narcisist sau abuzator, simte disconfort și repulsie.
Dacă vrei să „scapi” de acest „ghinion” de a atrage parteneri narcisiști și abuzatori vindecată-ți sufletul.
Ai nevoie de un proces terapeutic prin care să faci pace cu trecutul tău, să te ierți și iubești asa cum ești, să-ți descoperi adevărata valoare, să simti că meriti să fii iubit și să-ți rescrii șabloanele despre parteneri și relații.
Sper ca ți-am adus un pic de înțelegere.
Cătălin Dimofte
Spread the love
Cercetari
0 Comments

𝐒𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮: 𝐅𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐝𝐞 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐳𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫!

Un nou studiu explorează modul în care creierul răspunde la diferite forme de iubire, de la iubirea părintească la cea romantică, folosind tehnici avansate de imagistică. Cercetătorii au descoperit că iubirea pentru propriii copii generează cea mai intensă activitate cerebrală, în special în sistemul de recompensă.
Studiul arată, de asemenea, că iubirea pentru animale de companie și natură activează alte zone ale creierului în comparație cu iubirea interpersonală, proprietarii de animale prezentând răspunsuri neuronale unice. Aceste descoperiri oferă perspective asupra mecanismelor neuronale ale iubirii și ar putea influența intervențiile în domeniul sănătății mintale.
De retinut:
– Iubirea părintească declanșează cea mai puternică activare în sistemul de recompensă al creierului.
– Toate tipurile de iubire interpersonală implică zone de cogniție socială, dar cu intensități diferite.
– Activitatea cerebrală legată de iubirea pentru animale de companie poate indica dacă cineva este sau nu proprietar de animale.
Folosim cuvântul „iubire” într-o gamă uluitoare de contexte — de la adorarea sexuală la iubirea părintească sau iubirea pentru natură. Acum, o imagistică cerebrală mai cuprinzătoare ar putea clarifica de ce folosim același cuvânt pentru o colecție atât de diversă de experiențe umane.
„Îți vezi pentru prima dată copilul nou-născut. Bebelușul este moale, sănătos și voinic — cea mai mare minune a vieții tale. Simți iubire pentru micuț.”
Această afirmație a fost unul dintre multele scenarii simple prezentate celor cincizeci și cinci de părinți, care s-au descris ca fiind într-o relație de iubire. Cercetătorii de la Universitatea Aalto au utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a măsura activitatea cerebrală în timp ce subiecții se gândeau la scurte povești legate de șase tipuri diferite de iubire.
„Acum oferim o imagine mai cuprinzătoare a activității cerebrale asociate cu diferite tipuri de iubire decât cercetările anterioare,” spune PÀrttyli Rinne, filosoful și cercetătorul care a coordonat studiul.
„Tiparul de activare al iubirii este generat în situații sociale în ganglionii bazali, în linia mediană a frunții, în precuneus și în joncțiunea temporoparietală, pe lateralele părții din spate a capului.”
Iubirea pentru propriii copii a generat cea mai intensă activitate cerebrală, urmată îndeaproape de iubirea romantică.
„În iubirea părintească, a existat o activare profundă în sistemul de recompensă al creierului, în zona striatum, în timp ce își imaginau iubirea, și acest lucru nu a fost observat la niciun alt tip de iubire,” spune Rinne. Iubirea pentru partenerii romantici, prieteni, străini, animale de companie și natură a fost, de asemenea, parte a studiului, care a fost publicat  în revista *Cerebral Cortex* a Universității Oxford.
Potrivit cercetării, activitatea cerebrală este influențată nu doar de apropierea obiectului iubirii, ci și de faptul că este o ființă umană, o altă specie sau natura.
Nu este surprinzător că iubirea compasională pentru străini a fost mai puțin satisfăcătoare și a cauzat mai puțină activare cerebrală decât iubirea în relațiile apropiate. Între timp, iubirea pentru natură a activat sistemul de recompensă și zonele vizuale ale creierului, dar nu și zonele cerebrale legate de socializare.
**Proprietarii de animale identificabili prin activitatea cerebrală**
Cea mai mare surpriză pentru cercetători a fost că zonele cerebrale asociate cu iubirea între oameni au fost foarte similare, diferențele fiind în principal în intensitatea activării. Toate tipurile de iubire interpersonală au activat zone ale creierului asociate cu cogniția socială, în contrast cu iubirea pentru animale de companie sau natură — cu o excepție.
Răspunsurile cerebrale ale subiecților la o afirmație precum următoarea au dezvăluit, în medie, dacă își împart viața cu un prieten blănos:
„Ești acasă, lenevind pe canapea și pisica ta se apropie de tine. Pisica se cuibărește lângă tine și toarce somnoros. Îți iubești animalul de companie.”
„Când ne uităm la iubirea pentru animale de companie și la activitatea cerebrală asociată acesteia, zonele cerebrale asociate cu socialitatea dezvăluie statistic dacă persoana este sau nu proprietar de animale. În cazul proprietarilor de animale, aceste zone sunt mai activate decât la cei care nu au animale de companie,” spune Rinne.
Activările iubirii au fost controlate în studiu cu povești neutre în care se întâmpla foarte puțin. De exemplu, privitul pe geamul autobuzului sau periajul dinților cu gândul în altă parte. După ce au auzit interpretarea profesională a fiecărei „povești de iubire” realizată de un actor, participanților li s-a cerut să-și imagineze fiecare emoție timp de zece secunde.
Acesta nu este primul efort al lui Rinne și al echipei sale, care include cercetătorii Juha Lahnakoski, Heini SaarimÀki, Mikke Tavast, Mikko Sams și Linda Henriksson, de a descoperi iubirea. Ei au realizat mai multe studii pentru a aprofunda cunoștințele noastre științifice despre emoțiile umane.
Grupul a lansat o cercetare care a cartografiat experiențele corporale ale iubirii la subiecți cu un an în urmă, studiul anterior legând, de asemenea, cele mai puternice experiențe fizice ale iubirii de relațiile interpersonale apropiate.
Nu numai că înțelegerea mecanismelor neuronale ale iubirii poate ghida discuțiile filozofice despre natura iubirii, conștiinței și conexiunii umane, dar cercetătorii speră, de asemenea, că munca lor va îmbunătăți intervențiile în sănătatea mintală în condiții precum tulburările de atașament, depresia sau problemele de relație.
Spread the love
Recenzii: Ce spun oamenii despre hipnoza?
0 Comments

Read more about ..

  1. https://www.facebook.com/share/p/Nxxy46hDxHPHg7Gn/
  2. Hipnoza cand imi este frica sa dau examen pentru permis auto.

In urma cu 2 ani am urmat scoala de soferi si nu am reusit sa obtin permisul pana la expirarea dosarului. Simteam ca nu ma pot concentra suficient, ca am numai piedici si ca ceva nu imi permite sa imi ating scopul … In toamna am decis sa fac scoala din nou, am sperat ca acum totul va fi bine, insa frustrarea mea era destul de mare si aveam teama ca nu cumva sa esuez din nou. Nu aveam suficienta incredere in mine ca sa pot merge cu inima deschisa la examen, asa ca am hotarat sa apelez la ajutor. Mi- am facut programare la hipnoza cu o zi inainte de a avea examenul, iar astazi am reușit, in sfarsit, sa obtin permisul!

Am inteles ca m-am autosabotat si ca nimeni nu are puterea sa imi fixeze limite in afara de mine. Am simtit cum creste increderea in mine si o bucurie enorma mi-a inundat sufletul. M-am lasat ghidata de o voce calda, care parca mi-a spalat sufletul de frustrari, neimpliniri, dureri pe care nici nu le cunosteam. Am reusit dintr-o sg sedinta ceva incredibil, sa ma pretuiesc si sa simt ca ma pot baza pe mine oricând! Simt ca ma iubesc, ma simt fericita, eliberata si nimeni/nimic nu imi poate lua asta! Inca din timpul terapiei am simtit cum mi se incarca bateriile cu energie pozitiva si surprinzator, la fel ma simt si acum! La examen am mers f increzatoare si ceva imi spunea ca astazi e ziua cea mare si ca nimic nu imi poate sta in cale! Multumesc mult, Catalin! Voi reveni cu drag, pt a ma descoperi si mai mult! Felicitari pt ceea ce faci!” Andreea

Spread the love
Hipnoza
0 Comments

Sigmund Freud și Hipnoza – o poveste mai putin cunoscuta

Mulți oameni sunt familiarizați cu ideea de Psihanaliză și cu munca de pionierat a Dr. Sigmund Freud, dar puțini știu cât de mult a influențat hipnoza dezvoltarea teoriilor și metodelor sale.

Freud a studiat hipnoza cu unii dintre cei mai mari lideri în domeniu la acea vreme, însă înțelegerea modului de utilizare a stării de transă era încă la începuturi, iar Freud a renunțat în cele din urmă complet la hipnoză. Datorită faimei și reputației sale, și pentru că mulți analiști freudieni erau esențial dogmatici în privința metodelor lui Freud, orice spunea Freud devenea adevărat pentru ei.

De ce a respins Freud hipnoza? Freud lucra cu două utilizări principale ale hipnozei. Una era puterea sugestiei directe, iar cealaltă era hipnoza regresivă. Freud a constatat că puterea sugestiei singure nu putea fi de încredere, deoarece sugestiile post-hipnotice nu se mențineau.

De exemplu, el putea să spună cuiva care suferea de anxietate să fie mai calm, încrezător și relaxat, dar sugestia ar dura doar o perioadă scurtă, după care anxietatea revenea.

Freud a studiat hipnoza regresivă și a înțeles că rădăcina problemelor oamenilor nu putea fi mascată doar cu terapia sugestivă, ci că problema trebuia rezolvată la sursă.

De ce a respins Freud regresia? Multe femei din timpul lui Freud erau diagnosticate cu „isterie”. Când Freud regresa aceste femei la cauza problemelor lor, descoperea că multe dintre ele fuseseră abuzate sexual.

Când Freud a adus aceste descoperiri colegilor săi, aceștia nu au vrut să audă nimic despre asta. Freud știa că descoperise ceva important lucrând pentru a găsi cauza, dar, cu colegii săi respingând ideile lui, nu a mers mult mai departe în această privință.

Ce altceva l-a determinat pe Freud să renunțe la hipnoză? Hipnoza necesită raport. Necesită ca sugestiile hipnotistului să fie acceptate de un client care răspunde la aceste sugestii. Istoricii au speculat că Freud pur și simplu nu avea o relație bună cu pacienții săi și că pur și simplu nu era un bun hipnotist.

Ideea ca analistul să stea în spatele clientului, fără să îl privească și analizând ceea ce se spune, nu este deloc o metodă bună pentru a construi raport, conform teoriilor moderne ale hipnozei.

S-a spus, de asemenea, că Freud obișnuia să-și frece guma cu cocaină și că avea dinți răi și respirație urât mirositoare. Acest lucru ar fi putut contribui, de asemenea, la lipsa sa de raport și la motivul pentru care stătea în spatele pacienților săi.

Pe scurt, teoriile și metodele lui Freud au devenit atât de populare încât mulți psihoterapeuți au adoptat stilurile sale, care practic au respins hipnoza în favoarea metodelor analitice. Cu toate acestea, studiile au arătat că metodele lui Freud nu erau atât de eficiente, și majoritatea psihoterapeuților moderni nu practică deloc analiza freudiană.

Ceea ce înțelegem acum este că hipnoza este un instrument foarte puternic în crearea schimbării, iar mulți terapeuți moderni se antrenează ca hipnoterapeuți și aduc utilizarea stării de transă în practicile lor. Cu un interes reînnoit în metodele hipnotice, mulți oameni sunt ajutați de terapeuți licențiați și de hipnoterapeuți profesioniști deopotrivă.

Spread the love
Recenzii: Ce spun oamenii despre hipnoza?
0 Comments

Recenzie: Hipnoza pentru a vindeca frica de inaltime

Ce faci cand ai frica de inaltime si vrei sa scapi de aceasta frica?

 

Recomand cu mare încredere celor care au rău de înălțime, mulțumesc Cătălin că datorită ție am trăit emoții deosebite pe vârf de munte,marginea prăpastiei sau pe o punte sub care curgea apă,doar așa m-am putut bucura de superba priveliște care mi-a hrănit sufletul. mulțumesc și pentru celelalte „ajustări și deblocări „ale minții, am început cu pași mici și nu am renunțat am ajuns la 9 ședințe, recunoștință pentru ajutorul acordat.” Mara Myriam

Spread the love
Recenzii: Ce spun oamenii despre hipnoza?
0 Comments

Recenzie: Cum a fost la workshop?

Bună ziua, suflete frumoase !
Doresc să- i mulțumesc pe această cale lui Cătălin, cum îi place să i ne adresăm, pentru ocazia oferită de a participa la workshopul gratuit !
Nu am plecat de acasă cu vreo așteptare în mod deosebit, în schimb am plecat de la workshop mai încrezătoare în mine, cu emoții și trăiri la care nu m-am așteptat, cu gânduri de mulțumire la adresa tuturor celor ce au împărtășit din poveștile lor de viață ori din ceea ce trăiesc în prezent !
Am conștientizat de asemenea unele aspecte ale vieții mele și cât de important este în dezvoltarea și vindecarea noastră sufletească, emoțională să avem curajul de a cere sprijin și ajutor în unele momente ale vieții noastre ! Totul este să dorești și să fii deschis !
Așadar, îl voi recomanda oricând cu mare drag pe domnul Cătălin Dimofte, oricui este deschis spre o cale a schimbării și vindecării, care necesită totuși timp , să nu uităm acest aspect !
Îmbrățișez cu mare drag , toate doamnele ce au fost prezente !❀

Cum este la un workshop de hipnoza

Spread the love
Recenzii: Ce spun oamenii despre hipnoza?
0 Comments

Recenzie: 𝗘𝗳𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗌𝗿 𝗱𝗲 𝗵𝗶𝗜𝗻𝗌𝘇𝗮 𝗱𝘂𝗿𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗶𝗻 𝘁𝗶𝗺𝗜?

𝗘𝗳𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗌𝗿 𝗱𝗲 𝗵𝗶𝗜𝗻𝗌𝘇𝗮 𝗱𝘂𝗿𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗶𝗻 𝘁𝗶𝗺𝗜?
Aceasta e una dintre intrebarile scepticilor, unii cred ca efectul este doar de moment sau ca oamenii se iluzioneaza ca s-au vindecat.
E firesc sa fie sceptici, eu sunt in general o persoana sceptica si pragmatica. Cred in ceva doar cand vad ca aplicand acea teorie, tehnica exista rezultate clare, repetabile si ca nu e doar o coincidență.
Acest pragmatism ma ajuta sa evoluez si sa ma perfectionez. Cand vad ca rezultatele nu sunt asa cum mi-aș dori, imi folosesc creativitatea si caut solutii pentru a îmbunătăți rezultatele.
O rana emotionala este provocata de un gand (informatie) si o emotie (energie).
Rana ta nu e provocata de o intamplare sau de cineva din exterior. Rana ta apare din felul in care interpretezi realitatea exterioara, din deciziile pe care le iei in acel moment, din asocierile facute si emotiile traite.
Cand o rana emoțională a fost vindecata, ramane rezolvata pentru totdeauna.
Dar asta nu te împiedică sa te ranesti din nou. La fel ca atunci când o zgarietura la mana se vindeca, dar dacă te zgarii din nou intr-un cui, va fi o rana nouă, chiar daca va fi in acelasi loc.
Fiind vindecata rana, experientele ce te raneau in trecut, acum nu te afectează sau te ranesc mai putin.
Sunt si unele situatii in care dupa un timp simptomele reapar. Cea mai frecvent cauza este faptul ca rana nu a fost vindecata complet, oamenii nu și-au finalizat terapia, abandonand terapia cand se simt mai bine sau nu s-a putut indeparta complet cauza.
Mignona, marturiseste ca efectele benefice ale hipnozei asupra ei se mentin chiar si dupa ce a trecut un an de la finalizarea ședințelor.
𝗘𝗳𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹 𝘀𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗌𝗿 𝗱𝗲 𝗵𝗶𝗜𝗻𝗌𝘇𝗮 𝗱𝘂𝗿𝗲𝗮𝘇𝗮 𝗶𝗻 𝘁𝗶𝗺𝗜?
🚀 𝑺𝒄𝒓𝒊𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒓-𝒖𝒏 𝒄𝒐𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓𝒊𝒖 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒓𝒂𝒏𝒂 𝒔𝒖𝒇𝒍𝒆𝒕𝒆𝒂𝒔𝒄𝒂 𝒄𝒆 𝒕𝒆 𝒅𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒆𝒍 𝒎𝒂𝒊 𝒕𝒂𝒓𝒆.
𝘟𝙚 𝙚𝙩𝙧𝙖𝙩𝙚𝙜𝙞𝙚 𝙖𝙞 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙖 𝙫𝙞𝙣𝙙𝙚𝙘𝙖 𝙖𝙘𝙚𝙖 𝙧𝙖𝙣𝙖?
Spread the love
Recenzii: Ce spun oamenii despre hipnoza?
0 Comments

Recenzie: Efecte pozitive si dupa un an de la sedintele de hipnoza.

Vindecarea nu se poate produce daca uiti sau iti ascunzi rana. Rana ascunsa si uitata se infecteaza si agraveaza.
Vindecarea apare cand poti vedea si simti si din alte perspective. Fiecare perspectiva e o alta fateta a adevarului, iar adevarul se completeaza astfel. In toate aceste perspective impletite se gaseste ceea ce cauti si vindecarea apare de la sine.
Priveste trecutul si prin „alti ochi” si vei vedea ceva diferit.
Doamna a observat ca dupa un an de zile efectele pozitive ale hipnozei s-au mentinut si a venit la terapie sa rezolve si alte probleme.
Multumesc pentru recenzie!
Textul recenziei scrise de Efectele hipnozei dureaza in timp
Spread the love
Academia de spiritualitate/Psihologie
0 Comments

Tu de ce te sacrifici? De ce se sacrifica copiii pentru parinti?

Am speriat pe mulți cu postările mele despre sacrificiu.
Am vazut oameni speriați ca postările mele „vor strica copiii” și aceștia nu vor „răsplăti” sacrificiul părinților pentru ei cu propriul sacrificiu pentru părinți.
Astfel de texte ating fricile ce stau ascunse sub masca iubirii.
Și fricile astea încep sa țipe, le este frica ca toate sacrificiile nu li se vor întoarce înapoi cu dobândă când le vor cere sa le fie returnate.
Sacrificiul este la fel ca banii dați cu camată. Cămătaru se pozează în postura omului care vrea să te ajute, dar el de fapt vrea să te îndatoreze pentru a obține mult mai mult de la tine. Cămătarul caută să te împrumute și când nu îi ceri. (Copii nu cer părinților să se sacrifice pentru ei).
Cresteti copiii sa fie fericiti, nu sa va faca fericiti!

Cresteti copiii sa fie fericiti, nu sa va faca fericiti!

  • Când îți iubești copilul cu adevărat, doar oferi fără să îi spui ca te-ai sacrificat, fără să îi reproșezi că tu te-ai sacrificat pentru el și el nu-ți este recunoscător.
  • Când îl iubești cu adevărat și îi dai o bucată valoroasă din tine nu percepi ca pe un sacrificiu, simți bucuria și fericirea ca acum copilul tău este mai bine.
  • Crezi, simți si spui ca te-ai sacrificat pentru copil, doar când iubirea pentru el este șchioapă sau este falsă, când tu te gândești doar la tine.
  • Când îți iubești cu adevărat copilul nu îi vei cere niciodată să se sacrifice pentru tine sau pentru altcineva.
  • Când îl iubesti cu adevărat și copilul tău se va simți iubit și cănd o să ai nevoie de ajutor, când o sa fii neputincios el va veni la tine să te ajute PENTRU CĂ TE IUBEȘTE și se va simți bine ca are grijă tine.
Când te-ai SACRIFICAT pentru el îl condiționezi, indatorezi și obligi să-ți întoarcă datoria.
Cum crezi cum se va simți el?
La fel ca clientul cămătarului care trebuie sa returneze o dobândă uriașă.
Se va simți dator, constrâns, înșelat, manipulat , mințit și toată iubirea lui față de tine se va transforma în frică, vinovăție, durere, frustrare, furie si apoi ură.
Așa ca te provoc sa meditezi si să-ti răspunzi sincer la întrebarea următoare:
Tu pentru ce îți crești copiii, de ce le oferi ce le oferi ? Pentru ca sa fie ei fericiți sau pentru ca SĂ TE FACĂ PE TINE FERICIT(Ă)!
Tu iți dorești ca al tău copil să-ți fie alături și să te ajute când ai nevoie pentru ca se simte dator, obligat, vinovat, rușinat sau pentru că te iubește?
Sper ca data asta am fost mai clar.

Spread the love
Recenzii: Ce spun oamenii despre hipnoza?
0 Comments

Recenzie de la Madalina

O recenzie primita de la o doamna ce a venit de la cateva sute de km pentru a isi vindeca relatia cu tatal sau si pentru a isi ajuta propria fica ce are tulburare in spectru autism. In timpul sedintelor am descoperit si cauzele mancatului emotional precum si cauza pentru care are un corp mai voluminos, cu o structura masculina, era modul ei prin care incerca sa ii faca pe plac tatalui care si-a dorit baiat, sperand ca astfel o sa fie vazuta si acceptata de el.

Textul recenziei il poti vedea mai jos
<<𝐎𝑚 𝑜 𝑓𝑒𝑡𝑖𝑡𝑎 𝑐𝑒 𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑖𝑠𝑚. 𝐷𝑒 𝑎𝑖𝑐𝑖 𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 𝑑𝑜𝑟𝑖𝑛𝑡̊𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛. 𝐷𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑓𝑙𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑛𝑜𝑠𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑖𝑠𝑚 𝑠̊𝑖 𝑝𝑎𝑛𝑎 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑚 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑐𝑎 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑢 𝑚𝑖𝑛𝑒, 𝑙𝑎 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑖𝑐, 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡̊𝑒 𝑠̊𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑠𝑒 𝑣𝑜𝑟 𝑖̂𝑚𝑏𝑢𝑛𝑎̆𝑡𝑎̆𝑡̊𝑖 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖 𝑠̊𝑖 𝑙𝑎 𝑓𝑒𝑡𝑖𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑎.
𝐎𝑠𝑎 𝑐𝑎… 𝑎𝑚 𝑐𝑎𝑢𝑡𝑎𝑡, 𝑎𝑚 𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡 𝑑𝑒𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑐𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑠̊𝑖 𝑎𝑚 𝑐𝑟𝑒𝑧𝑢𝑡 𝑐𝑢 𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑒 𝑐𝑎 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑎𝑠𝑎 𝑝𝑜𝑡 𝑎𝑓𝑙𝑎 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖, 𝑐ℎ𝑒𝑠𝑡𝑖𝑖 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑚 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑡. 𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑖𝑛𝑒 𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐. 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑚𝑎 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎-𝑚𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑎 𝑠̊𝑖 𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙, 𝑠𝑎 𝑝𝑜𝑡 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑜𝑙𝑜 𝑐𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑛𝑒𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑎. 𝑆̊𝑖 𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑠̊𝑖 𝑓𝑜𝑠𝑡. 𝑁𝑢 𝑒 𝑐𝑎 𝑙𝑎 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑙𝑜𝑔 𝑐𝑎 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑒𝑠̊𝑡𝑖 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑠̊𝑖 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑙𝑜𝑔𝑢𝑙 𝑖̂𝑠̊𝑖 𝑑𝑎 𝑐𝑢 𝑝𝑎̆𝑟𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠̊𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑎𝑟𝑐𝑎̆ 𝑠𝑎 𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑢𝑒𝑛𝑡̊𝑒𝑧𝑒.
𝑃𝑡 𝑐𝑎 𝑠̊𝑖 𝑝𝑠𝑖ℎ𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑠̊𝑖 𝑝𝑎̆𝑟𝑒𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑜𝑚 𝑙𝑎 𝑜𝑚.
𝐿𝑎 𝑠̊𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡̊𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 ℎ𝑖𝑝𝑛𝑜𝑧𝑎… 𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑓𝑒𝑙. 𝐞 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑. 𝐶𝑙𝑎𝑟 𝑛𝑢 𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎, 𝑝𝑡 𝑐𝑎 𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑛𝑢 𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑡𝑒 𝑙𝑎𝑠̊𝑖 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎𝑡 𝑠̊𝑖 𝑔ℎ𝑖𝑑𝑎𝑡.
𝐷𝑎𝑟 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑣𝑟𝑒𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑎𝑡 𝑠𝑎 𝑡𝑒 𝑙𝑎𝑠̊𝑖 𝑔ℎ𝑖𝑑𝑎𝑡 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎 𝑐𝑢 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡̊𝑎̆. 𝑇𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎 𝑠𝑎 𝑝𝑎̆𝑡𝑟𝑢𝑛𝑧𝑖 𝑖̂𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑎 𝑡𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑, 𝑡𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎 𝑠𝑎 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠𝑒𝑧𝑖 𝑛𝑖𝑠̊𝑡𝑒 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑖 𝑠̊𝑖 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑡̊𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑑𝑎 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠𝑢𝑟𝑖. 𝐎𝑚 𝑚𝑒𝑟𝑠 𝑙𝑎 𝑑𝑢𝑚𝑛𝑒𝑎𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑡 𝑐𝑎 𝑛𝑢 𝑖̂𝑛𝑡̊𝑒𝑙𝑒𝑔𝑒𝑎𝑚 𝑑𝑒 𝑐𝑒 𝑛𝑢 𝑝𝑜𝑡 𝑠𝑙𝑎𝑏𝑖, 𝑑𝑒 𝑐𝑒 𝑛𝑢 𝑝𝑜𝑡 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑜 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̊𝑖𝑒 𝑠𝑎̆𝑛𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑠𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑡𝑎𝑡𝑎̆𝑙 𝑚𝑒𝑢 𝑠̊𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑒 𝑛𝑢 𝑝𝑜𝑡 𝑙𝑒𝑔𝑎 𝑜 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̊𝑖𝑒 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑠𝑎 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑏𝑎̆𝑟𝑏𝑎𝑡. 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑚-𝑎 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑎 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑠𝑐 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠𝑢𝑟𝑖. 𝑆̊𝑖 𝑝𝑡 𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑖𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡̊𝑢𝑚𝑒𝑠𝑐. 𝐎𝑚 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑜 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑎𝑠 𝑓𝑖𝑖 𝑐𝑟𝑒𝑧𝑢𝑡 𝑛𝑖𝑐𝑖𝑜𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎 𝑚-𝑎 𝑎𝑓𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑒𝑟𝑎𝑚 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑙. 𝐎𝑚 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠𝑎𝑡 𝑜 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑚𝑖-𝑎 𝑜𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑢𝑛𝑠𝑢𝑟𝑖.
𝐶𝑢 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑖𝑐𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑎𝑚 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑐𝑎 𝑛𝑢 𝑎𝑚 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡𝑎̆, 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑚𝑖 𝑑𝑜𝑟𝑒𝑎𝑚 𝑠𝑎 𝑓𝑖𝑢 𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡𝑎̆… 𝑑𝑒 𝑡𝑎𝑡𝑎̆𝑙 𝑚𝑒𝑢. 𝐎𝑚 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑐𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑙𝑜 𝑠𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑔 𝑚𝑎𝑗𝑜𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑣𝑖𝑎𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑎.
𝐶𝑜𝑝𝑖𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢 𝑎 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑣𝑖𝑎𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑐𝑢 𝑎𝑢𝑡𝑖𝑠𝑚 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑠𝑒 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎 𝑐𝑎 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑒𝑎 𝑐𝑎̂𝑡 𝑠̊𝑖 𝑒𝑢 𝑣𝑜𝑚 𝑓𝑖𝑖 𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡𝑒. 𝐎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖… 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑎𝑝𝑒 𝑜 𝑠𝑎̆𝑝𝑡𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒… 𝑖̂𝑚𝑖 𝑣𝑎𝑑 𝑡𝑎𝑡𝑎̆𝑙 𝑏𝑙𝑎̂𝑛𝑑 𝑠̊𝑖 𝑚𝑎 𝑠𝑖𝑚𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑠̊𝑡𝑖𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑎𝑗𝑚𝑎 𝑙𝑢𝑖 .. 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑠𝑖𝑚𝑡 𝑟𝑒𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑙 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑒𝑠𝑐.. 𝑛𝑢 𝑖̂𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑐… 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖… 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑎̆𝑛𝑎̂𝑛𝑐 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑢𝑙𝑠𝑖𝑣 𝑝𝑡 𝑐𝑎 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒 𝑚𝑖-𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑐𝑎 𝑛𝑢 𝑎𝑚 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑒 𝑠𝑎 𝑚𝑎̆𝑛𝑎̂𝑛𝑐 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑚𝑖-𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑚𝑒. 𝑆𝑢𝑛𝑡 𝑚𝑎𝑛𝑑𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑔𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑛𝑎𝑡𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑜 𝑓𝑎𝑐𝑒.
𝑆̊𝑖 𝑖𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡̊𝑢𝑚𝑒𝑠𝑐 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑢𝑚 𝑎 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑚𝑖𝑛𝑒 𝑠̊𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎 𝑑𝑒𝑗𝑎 𝑠𝑖𝑚𝑡 𝑐𝑎 𝑚-𝑎 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎𝑡. 𝐷𝑎𝑟… 𝑟𝑒𝑝𝑒𝑡… 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎. 𝐌̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒𝑖, 𝑛𝑢 𝑎𝑑𝑜𝑟𝑚𝑖, 𝑒𝑠̊𝑡𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑒𝑐𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑠̊𝑡𝑖𝑒𝑛𝑡, 𝑑𝑎𝑟 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑒𝑠̊𝑡𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑢𝑠 𝑠𝑎 𝑡𝑒 𝑙𝑎𝑠̊𝑖 𝑔ℎ𝑖𝑑𝑎𝑡… 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑖 𝑑𝑒 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑠̊𝑖 𝑎𝑝𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑒 𝑖̂𝑡̊𝑖 𝑎𝑝𝑎𝑟 𝑖̂𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒…. 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑡𝑒 𝑙𝑎𝑠̊𝑖 𝑔ℎ𝑖𝑑𝑎𝑡 𝑛𝑢 𝑜 𝑠𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡̊𝑖𝑜𝑛𝑒𝑧𝑒.
𝑁𝑢 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎 𝑡𝑒 𝑎𝑠̊𝑡𝑒𝑝𝑡̊𝑖 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑛𝑖, 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑠𝑎 𝑎𝑖 𝑖̂𝑛𝑐𝑟𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑖 𝑖𝑛 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑠̊𝑖 𝑎𝑝𝑜𝑖 𝑖̂𝑛 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑛𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑎𝑙𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑢𝑖𝑡̊𝑖𝑎 𝑠̊𝑖 𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑎 𝑡𝑎. 𝐶𝑖𝑛𝑒 𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑖̂𝑛𝑡̊𝑒𝑙𝑒𝑠, 𝑖̂𝑛𝑡̊𝑒𝑙𝑒𝑔𝑒. 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑟𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒, 𝑖̂𝑙 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑟𝑎𝑔 𝑝𝑒 𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛, 𝑖𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡̊𝑢𝑚𝑒𝑠𝑐 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑖 𝑠̊𝑖 𝑑𝑒𝑗𝑎 𝑎𝑚 𝑜 𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑒𝑛𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑜𝑟𝑒𝑠̊𝑡𝑒 𝑠𝑎 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑔𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑑𝑢𝑚𝑛𝑒𝑎𝑙𝑢𝑖. 𝐞 𝑔𝑟𝑒𝑢, 𝑐𝑢 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎, 𝑐𝑢 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡̊𝑒𝑙𝑒, 𝑐𝑢 𝑐𝑎𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎…
𝐷𝑎𝑟 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑡̊𝑖 𝑑𝑜𝑟𝑒𝑠̊𝑡𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑟𝑒𝑢𝑠̊𝑒𝑠̊𝑡𝑖 𝑠𝑎 𝑜 𝑓𝑎𝑐𝑖! 𝐞𝑢 𝑎𝑚 𝑐𝑟𝑒𝑧𝑢𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑐𝑙𝑖𝑝𝑎 𝑐𝑎 𝑚𝑎 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎 𝑑𝑒𝑜𝑎𝑟𝑒𝑐𝑒 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑐𝑒 𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟… 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎̆ 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑖̂𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑎̆𝑢. 𝐷𝑎𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎 𝑡𝑒 𝑙𝑎𝑠̊𝑖 𝑔ℎ𝑖𝑑𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑒𝑢𝑡 𝑠̊𝑖 𝑠𝑎 𝑖̂𝑛𝑡̊𝑒𝑙𝑒𝑔𝑖 𝑐𝑎 𝑛𝑢 𝑒 𝑜 𝑡𝑒𝑟𝑎𝑝𝑖𝑒 𝑐𝑒 𝑑𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎 𝑧𝑖, 𝑐𝑎 𝑠̊𝑖 𝑐𝑢𝑚 𝑎𝑖 𝑙𝑢𝑎 𝑜 𝑝𝑖𝑙𝑢𝑙𝑎. 𝑇𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎 𝑎𝑖 𝑟𝑎̆𝑏𝑑𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑢 𝑡𝑖𝑛𝑒, 𝑠𝑎 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑒𝑧𝑖 𝑐𝑢 𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑠̊𝑖 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑣𝑜𝑟 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝.
𝐷𝑜𝑚𝑛𝑢𝑙𝑒 𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛, 𝑚𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑙𝑖𝑛 𝑐𝑢 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑣𝑠. 𝑆̊𝑖 𝑣𝑎 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̂𝑡 𝑚-𝑎𝑡𝑖 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑎𝑡. 𝑉𝑜𝑖 𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖 𝑐𝑢 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡̊𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑑𝑣𝑠 𝑠̊𝑖 𝑣𝑎 𝑣𝑜𝑖 𝑠̊𝑖 𝑡𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑧𝑒 𝑐𝑢 𝑚𝑖𝑛𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑠𝑢𝑝𝑙𝑎.
𝑉𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡̊𝑢𝑚𝑒𝑠𝑐>>
Recenzie hipnoza
Recenzie pentru imbunatirea relatiei cu tata
Spread the love
Articole colaboratori/Psihologie
0 Comments

Stima de sine, cel mai recent Bullshit atacat de stiinta

 

Ai auzit vreodata despre stima de sine? (stupid question)

 

Aparent este un trend in zilele noastre in care toti ne dorim sa ne crestem stima de sine (desi nu toti stim de ce sau cum) .

 

Cine este cel mai mare „mic” tiran al nostru? Noi insine. Vocea aia interioara care ne critica constant si pe care nu o putem face sa taca.

 

Asa ca ce ne-am gandit? Hai sa dam viata unei a doua voci care s-o contrazica pe prima. Brilliant!

Cumva, stima de sine a ajuns sa fie raspunsul tuturor problemelor noastre.

 

Adevarul este (zice Kristin Neff in cartea sa, Self-Compassion, pe care o voi cita in tot articolul) ca stima de sine a produs si ceva efecte negative pe ici -colo – cum ar fi o epidemie de narcisism:

 

„Aceasta dorinta de a dezvolta stima de sine cu orice pret a condus in timp la o crestere ingrijoratoare a laturei narcisice. Colegii mei au studiat scorurile a mai mult de 15.000 de studenti, in urma aplicarii Inventarului de Personalitate Narcisica, intre anii 1987 si 2006. Iar in acesti 20 de ani, scorurile au tot crescut, atingand cote incredibil de inalte, iar acum 65% dintre studenti obtin rezultate care indica o dezvoltare semnificativa a laturei NARCISE.

In plus, exista o mica problema in a crede ca stima de sine va gestiona cu succes vocea aia critica din capul nostru. Problema e ca nu functioneaza.”

 

🚩Stima de sine, apa de ploaie

 

In nebunia asta de a creste stima de sine, California a inceput o companie care costa 250.000$ pe an pentru a creste stima de sine a copiilor.

 

La ce se asteptau? Note mari, efect de bullying redus, scaderea ratei delicventei, a numarului de sarcini in randul fetelor minore si a abuzului de droguri.

 

Mda, nimic din toate astea nu s-a intamplat:

 

Rapoarte cu privire la initiativa Californiei de crestere a stimei de sine nu demonstreaza altceva decat un esec. Aproape niciun obiectiv nu a fost indeplinit.

 

Nu pot sa cred! Stima de sine crescuta nu a ajutat la nimic?

NU.

 

Pentru ca stima de sine nu este o cauza, ci 
 un efect. Un efect al unui comportament sanatos. Asa ca incercarea de a dezvolta stima de sine artificial, fara un fundament solid, e ca si cum ai trata o raceala rastindu-te la ea.

 

Urmarind literatura de specialitate, s-a concluzionat ca un nivel ridicat al stimei de sine nu schimba cu nimic performanta academica, profesionala, abilitatea de a fi un bun lider si nici nu previne copii de la a fuma, a bea, a lua droguri sau a face sex mai devreme decat ar fi sanatos. Ci mai degraba, stima de sine pare a fi o consecinta si nu o cauza a unui comportament sanatos.

 

Deci ce a fost mai intai, oul sau gaina? Cert este ca nu stima de sine.

 

Bun, si ce facem acum intr-o lume in care ordinea fireasca a fost data peste cap de niste nebuni care s-au gasit ei sa cerceteze.

 

Norocul nostru ca acesti nebuni nu s-au apucat numai sa demonteze perceptii, ci sa si ofere unele corecte. Asa ca au descoperit ce anume ne face sa ne simtit mult mai bine cu noi insine – dar nu este stima de sine.

 

🚩Incearca Auto-Compasiunea

 

Data viitoare cand nu te simti atat de cool si minunat în pielea ta nu te mai chinui sa te convingi ca defapt esti mult mai fabulos decat iti imaginezi. Mai degraba, accepta ca nu esti tot timpul cel mai bun din curtea scolii.

 

Auto-compasiunea are exact beneficiile pe care i le insuseam gresit stimei de sine. Si fara efecte adverse.

 

In concluzie, conform cercetarilor stiintifice, auto-compasiunea pare sa aiba aceleasi beneficii ca stima de sine la cote inalte, fara a avea alte efecte negative. Este adevarat ca auto-compasiunea si stima de sine tind sa mearga impreuna, insa dintr-o singura directie.

 

Daca ai compasiune fata de propria persoana, vei avea tendinta sa ai si stima de sine crescuta. Iar auto-compasiunea este asociata cu nivele scazute de anxietate si depresie si cu nivele crescute de fericire, optimism si emotii pozitive. Mai mult, auto-compasiunea ofera avantaje superioare stimei de sine atunci cand lucrurile iau o intorsatura proasta sau cand ego-ul este amenintat in orice fel.

 

Auto-compasiunea reduce anxietatea, stima de sine nu.

 

Nivelul de auto-compasiune prezice si cat de anxioasa este persoana. Stima de sine nu are legatura cu asta. Cu alte cuvinte, studentii care aveau compasiune fata de propriul eu au afirmat ca sunt mai mult putin anxiosi si mai ingrijorati decat ceilalti. In schimb, studentii cu stima de sine ridicata nu erau mai putin anxiosi decat cei cu stima de sine scazuta.

 

Atunci cand manifesti auto-compasiune te simti mai putin rusinat de esecurile tale. Stima de sine nu prea ajuta in astfel de situatii.

 

Un alt studiu solicita participantilor sa isi imagineze ca se afla in situatii potential rusinoase: a fi intr-o echipa de fotbal si a rata un sut decisiv, de exemplu, sau fiind pe scena ca actor de teatru si uitand replicile. Cum s-ar simti participantii daca s-ar intampla asa ceva?

 

Cei care aveau auto-compasiune erau mult mai putin afectati de eventiment in sens negativ si resimteau mai putin umilinta sau incompetenta si nici nu luau lucrurile foarte personal sau in serios. In schimb, reactionau spunand: „Toata lumea mai greseste uneori. Pe termen lung, nu conteaza cu adevarat.”

 

Insa, un nivel ridicat al stimei de sine nu facea deloc diferenta. Atat cei cu stima de sine crescuta, cat si cei cu stima de sine scazuta gandeau lucruri precum: „Sunt un ratat” sau „Mai bine mor”. Inca o data, stima de sine se dovedeste a fi inutila atunci cand suntem in fata unei situatii dificile.

 

Si culmea, daca vrei sa ai mai multa incredere in tine si sa te simti mai sigur pe tine, tot pe auto-compasiune contezi.

 

Auto-compasiunea este clar asociata cu un sentiment mai constant si mai puternic de incredere in sine, spre deosebire de stima de sine. In plus, am descoperit ca auto-compasiunea este mai putin influentabila sau cauzata de acceptarea asociala, un succes sau a se simti atractiv, asa cum se intampla in cazul stimei de sine. Atunci cand increderea in noi vine din interior si din credinta ca suntem persoane demne de respect – spre deosebire de a fi conditionati de atingerea unor idealuri – sentimentul de incredere in noi este mult mai greu de zdruncinat.

 

De fapt, o descoperire foarte interesanta a studiului a fost ca oamenii cu stima de sine ridicata se dovedeau a fi mult mai narcisici decat cei cu stima de sine scazuta. Iar la polul opus, auto-compasiunea nu se asociaza deloc cu narcisismul. (Motivul pentru care nu s-a intregistrat nici macar o corelatie negativa este ca nici oamenii care nu manifesta compasiune fata de sine nu au tendinte narcisice.)

 

Si pentru ca lista motivelor pentru care ar trebui sa uiti de stima de sine si sa te orientezi catre compasiunea fata de propriul eu, nu s-a terminat, well, aceasta pare sa te ajute si sa eviti procrastinarea. Si mai creste si nivelul de fericire si reduce stresul.

 

Deja ma simt ca intr-o reclama la de teleshoping: Dar asta nu e tot!
 Auto-compasiunea ajuta si la imbunatatirea relatiilor amoroase. Iar stima de sine e codasa si la capitolul asta.

 

Rezultatele studiului nostru indica ca persoanele ce manifesta auto-compasiune se bucura de relatii fericite si implinitoare fata de cei care nu au compasiune fata de ei insisi.

 

Asta se datoreaza in mare parte faptului ca participantii cu auto-compasiune erau descrisi de partenerii lor ca fiind mult mai deschisi si necritici fata de ceilalti
.Iar stima de sine, ar trebui sa se stie ca nu aducea foarte mult bine cuplurilor. Stima de sine nu este asociata nici cu fericirea unei relatii, nici cu cat de sanatoasa ar fi, iar persoanele cu stima de sine ridicata nu erau descrisi ca fiind mai deschisi, mai atenti sau mai afectuosi in relatie decat cei cu stima de sine scazuta

 

Si lista poate continua, dar cred ca ai inteles unde bat. In plus, nici macar nu e atat de complicat sa ai auto-compasiune, pe cat este sa te chinui cu stima de sine.

 

Cum?

 

Auto-compasiunea se poate dezvolta si practica intr-o variatate de feluri, insa hai sa vedem care e cea mai simpla (incredibil de simpla) metoda:

 

🚩Vorbeste cu tine. Vorbeste FRUMOS!

 

Stii vocea aia enervanta care vine si critica felul in care orice, ei bine, raspunde-i intorcand si celalalt obraz. Spune-ti ca este in regula si adopta o atitudine blândă, ca si cum ai sta de vorba cu cel mai bun prieten.

 

Cel mai eficient mod de a combate auto-critica este sa o intelegi, sa ii arati compasiune si sa o inlocuiesti cu un raspuns bland
 Reformuleaza gandurile si observatiile facute de criticul tau interior intr-un mod bland, prietenos si pozitiv.

 

Cei care aveti copii, imaginati-va ca stati fata in fata cu ei si ii incurajati sa treaca peste orice ii intristeaza – Da, acum stii exact ce trebuie sa faci – pentru ca in fata copiilor acest lucru vine natural.

 

Acum simt cum unii dintre voi de revolta. „Pe bune, sa zic ca e ok cand am un esec? Pai ce fel de persoana puternica și ambițioasă și luptătoare sunt?”. Una mult mai puternica decat iti imaginezi daca poti face asta.

 

A vorbi cu tine insuti cu voce tare te poate face mai destept, iti poate imbunatari memoria, concentrarea si chiar performanta atletica.

 

Tot mai crezi ca a vorbi singur nu te ajuta? Imagineaza-ti ca auzi aceleasi cuvinte de la o persoana care te iubeste. Cercetarile au demonstrat ca asta aduce niste efecte spectaculoase.

 

Sa zicem ca o dai in bara cu dieta abia inceputa si mananci o punga intreaga de cookies. Imediat apare vocea care incepe sa te faca sa te simti vinovat si lipsit de valoare. Oare cum ar reactiona draga ta mamaie daca te-ar auzi? Probabil cu mai putina critica si mai mult cam asa:

 

„Draga mea, stiu ca ai mancat toata punga de bunatati pentru ca te simti foarte trista si credeai ca te va inveseli. Dar acum te simti si mai rau si ti-e greu sa-ti gasesti locul acolo in interior. As vrea sa fii fericita, asa ca de ce nu iesi un pic sa te plimbi ca sa te simti mai bine?”

 

Asa ca data viitoare cand te confrunti cu vocea aceea critica, adu-o in scena pe mamaia, sau pe cea mai blanda persoana din viata ta, si imagineaza-ti ce ti-ar spune ea.

 

Ideea e ca nu e niciunul mai bun decat altul. Nici tu decat mine, nici eu decat tine. Suntem noi imperfecti, egali si asta este perfect in regula. Asta ne face sa ne unim, sa ne intelegem, sa fim acolo unul pentru altul.

 

Dupa cum spunea psihoterapeutul (genial) Fritz Perls:

 

„Nu sunt in aceasta lume sa traiesc conform asteptarilor tale,

Iar tu nu esti in aceasta lume sa traiesti conform asteptarilor mele.

Tu esti tu si eu sunt eu.

Si daca din intamplare ne intersectam drumurile, este minunat.

Iar daca nu, este la fel de bine.”

 

 

 

Articol de psihoterapeut Roxana Zainea

Spread the love