Mulți oameni sunt familiarizați cu ideea de Psihanaliză și cu munca de pionierat a Dr. Sigmund Freud, dar puțini știu cât de mult a influențat hipnoza dezvoltarea teoriilor și metodelor sale.

Freud a studiat hipnoza cu unii dintre cei mai mari lideri în domeniu la acea vreme, însă înțelegerea modului de utilizare a stării de transă era încă la începuturi, iar Freud a renunțat în cele din urmă complet la hipnoză. Datorită faimei și reputației sale, și pentru că mulți analiști freudieni erau esențial dogmatici în privința metodelor lui Freud, orice spunea Freud devenea adevărat pentru ei.

De ce a respins Freud hipnoza? Freud lucra cu două utilizări principale ale hipnozei. Una era puterea sugestiei directe, iar cealaltă era hipnoza regresivă. Freud a constatat că puterea sugestiei singure nu putea fi de încredere, deoarece sugestiile post-hipnotice nu se mențineau.

De exemplu, el putea să spună cuiva care suferea de anxietate să fie mai calm, încrezător și relaxat, dar sugestia ar dura doar o perioadă scurtă, după care anxietatea revenea.

Freud a studiat hipnoza regresivă și a înțeles că rădăcina problemelor oamenilor nu putea fi mascată doar cu terapia sugestivă, ci că problema trebuia rezolvată la sursă.

De ce a respins Freud regresia? Multe femei din timpul lui Freud erau diagnosticate cu „isterie”. Când Freud regresa aceste femei la cauza problemelor lor, descoperea că multe dintre ele fuseseră abuzate sexual.

Când Freud a adus aceste descoperiri colegilor săi, aceștia nu au vrut să audă nimic despre asta. Freud știa că descoperise ceva important lucrând pentru a găsi cauza, dar, cu colegii săi respingând ideile lui, nu a mers mult mai departe în această privință.

Ce altceva l-a determinat pe Freud să renunțe la hipnoză? Hipnoza necesită raport. Necesită ca sugestiile hipnotistului să fie acceptate de un client care răspunde la aceste sugestii. Istoricii au speculat că Freud pur și simplu nu avea o relație bună cu pacienții săi și că pur și simplu nu era un bun hipnotist.

Ideea ca analistul să stea în spatele clientului, fără să îl privească și analizând ceea ce se spune, nu este deloc o metodă bună pentru a construi raport, conform teoriilor moderne ale hipnozei.

S-a spus, de asemenea, că Freud obișnuia să-și frece guma cu cocaină și că avea dinți răi și respirație urât mirositoare. Acest lucru ar fi putut contribui, de asemenea, la lipsa sa de raport și la motivul pentru care stătea în spatele pacienților săi.

Pe scurt, teoriile și metodele lui Freud au devenit atât de populare încât mulți psihoterapeuți au adoptat stilurile sale, care practic au respins hipnoza în favoarea metodelor analitice. Cu toate acestea, studiile au arătat că metodele lui Freud nu erau atât de eficiente, și majoritatea psihoterapeuților moderni nu practică deloc analiza freudiană.

Ceea ce înțelegem acum este că hipnoza este un instrument foarte puternic în crearea schimbării, iar mulți terapeuți moderni se antrenează ca hipnoterapeuți și aduc utilizarea stării de transă în practicile lor. Cu un interes reînnoit în metodele hipnotice, mulți oameni sunt ajutați de terapeuți licențiați și de hipnoterapeuți profesioniști deopotrivă.